Cea mai simplă homiletică

Am avut aseară o discuţie, cu un bun prieten, despre predicare. Îmi spunea că e cam nemulţumit de punerea accentului, în predicare, pe felurite personaje biblice, campioni ai credinţei, în loc să se predice despre Christos, despre harul şi mîngîierea lui Dumnezeu etc.

Am fost de acord. Se poate predica timp de 40-60 min fără să auzim prea multe despre Christos. Se analizeaza pe toate feţele personajul, evenimentul, contextul, psihologia etc. Auzim multe lucruri despre Avraam, David, Pavel, dar prea puţine despre Dumnezeul lui Avraam etc.

Avem nevoie de un bun echilibru aici. Formula “Cuvîntul lui Dumnezeu pentru noi” reprezintă acest echilibru în predicare, ca şi-ntr-o simplă prezentare, sau chiar într-un simplu dialog. Formula asta are 3 părţi: a. Cuvîntul, b. lui Dumnezeu, c. pentru noi. În prima parte prezentăm pasajul biblic, personajele umane, situaţia, contextul etc. Însă, Scriptura e Cartea prin care Dumnezeu se prezintă pe Sine. Pasajul de la care am pornit trebuie să fie o bază de lansare pentru a ajunge la Dumnezeu. E ca un puzzle. Pasajul e doar o piesă. Nu te poţi uita doar la o piesă. Trebuie să te ridici deasupra pentru a vedea toate piesele, pentru a vedea imaginea de ansamblu, pentru a vedea chipul pe care-l reprezintă acel puzzle: chipul lui Christos. Poate că piesa de la care am pornit ne arată doar o mică floare. Nu ne dăm seama că e o floare la urechea lui Isus. Trebuie să-l vedem pe Isus, nu doar floricica. Trebuie să-i vedem chipul întreg, trebuie să-i contemplăm chipul minunat, trebuie să-i vedem surîsul, candoarea, dragostea etc. Asta ar fi partea a doua. De la David, să trecem la Dumnezeul lui David. Iar acest Dumnezeu e Dumnezeul tuturor; şi al meu. Să-l arătăm pe Dumnezeu celor ce stau să ne asculte, fie la biserică, fie acasă, pe stradă, oriunde. Să-l prezentăm pe Christos. Să le facem cunoştinţă cu cine trebuie. Cea mai mare nevoie a unora este să fie salvaţi de El; alţii au nevoie să fie restauraţi de El; majoritatea creştinilor au nevoie să fie umpluţi de El. Să le îndreptăm tuturor privirile spre El. Dacă ţi-e sete, trebuie să-ţi arat izvorul, nu să-ţi povestesc depre chestiuni laterale, cum ar fi: ce soare frumos, ce verde e iarba, cine-o fi în căruţa care se apropie? etc. E un izvor aici. Hai să bei apă bună, Apa vieţii. Asta e deja partea treia. După ce oamenii se uită în sus, dacă deschid inima, Domnul începe să toarne har şi binecuvîntare. Asta e cea mai simplă homiletică. Predicare în trei puncte: ” Cuvîntul – lui DUMNEZEU – pentru noi.” Noi să-L predicăm pe Christos. Şi harul care izvorăşte din jertfa Sa. De asta au nevoie toţi, la asta am fost chemaţi.

IS THE REFORMATION OVER?

NU. Reforma nu s-a încheiat şi nici nu se va încheia pînă la Revenirea Domnului. Scriptura ne va învăţa în fiecare zi; şi ne va mustra; şi ne va îndrepta; şi ne va da înţelepciune, ca să devenim maturi şi destoinici pentru slujirea Domnului. Îndreptarea asta este schimbarea sau reformarea continuă de care avem nevoie. Iar asta se referă şi la viaţa personală şi la cea comunitară, şi la problemele locale şi la cele globale.

Avem nevoie de reformă. Creştinismul confesionalizat şi clericalizat şi basilicalizat şi tradiţionalizat are nevoie de reformă. În consecinţă, potrivit cu voia lui Dumnezeu (în baza autorităţii Scripturii), Reforma Ekklesiei lui Christos conduce la de-confesionalizare şi de-clericalizare şi de-basilicalizare şi de-tradiţionalizare. Iată, cele patru puncte cardinale ale reformei contemporane.

Sulurile de la Durleşti

Durleşti este o suburbie a Chişinăului. La Centrul Creştin din Durleşti, în sala de întruniri avem nişte suluri cu versete biblice pe pereţi. În faţă, la dreapta crucii: “Isus Christos este acelaşi ieri şi azi şi în veci.” (Evrei 13.8). Tot în faţă, dar în stînga: “Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!”(Marcu 1.15).

Pe peretele din dreapta: “Dumnezeu este dragoste şi cine rămîne în dragoste, rămîne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămîne în el.”(I Ioan 4.16) şi “Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.”(Matei 4.10).

Dar pe peretele din stînga e un singur sul, între ferestre: “Să învăţaţi să nu treceţi peste ce este scris!” (I Corint 4.6). De ce am ales acest verset? Pentru că exprimă principiul Sola Scriptura, care e atît de important pentru urmaşii Domnului Isus. Gîndirea mea creştină s-a format pe baza acestui principiu. Am învăţat să primesc răspunsurile la felurite întrebări din Cuvîntul lui Dumnezeu, adică de la Însuşi Dumnezeu. Credinţa mea este credinţa în Cuvîntul lui Dumnezeu. Eu îl cred pe Dumnezeu pe cuvînt.

Salut, tuturor!

Nu mă prea pricep la blog-uri, dar învăţ repede. Orice sugestie e binevenită. Însă, conţinutul contează. De aceea, vreau să vă împărtăşesc conţinutul din mintea şi inima mea. Am tot primit nectar de înţelepciune de la voi, acum trebuie să dau şi eu, la rîndul meu.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.